Mă gândesc din când în când şi la unele care nu mi-au prea mers la inimă primăvara asta. Mă gândesc la o vienă pe care nu am mai văzut-o de ani buni şi la norocul, sigur norocul, unora.
Îmi aduc aminte că era odată un Muravey. O ciudăţenie de mototricicletă cu care ăia de prin pustiurile Rusiei îşi cară din ce au nevoie; mai era, parcă, şi câte o plimbare, ca un răsfoit de album, prin Bucureşti; o sumă întreagă de discuţii pe teme liber-alese, cu nuanţe de filozofie mecanică, de geografie unsă cu lichid de frână, sau de explicaţii ale unor vagi nelinişti inginereşti.
A fost de câteva ori şi o chitară; un zdrăngănit copilăresc ale unor imnuri de voinicie; sau un fluier, sau nişte jambiere de blugi...
Sunt acum, toate, motive de distracţie englezistică pentru unii care, fără să-i jignesc, nu ştiu dacă au habar de ce înseamnă toate astea...O veni, dară, şi vremea când, pe tavanurile înalte, va mai zbura un Antonov 225!
Gândeşte româneşte!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu