Căci mugurul, după prea multe căutări,
Descoperi prin scoarţă noi cărări
Şi scos afară se desfăcu în floare.
În faptul dimineţilor te-mbie-un val
Sub aromate zboruri de petale ude.
Se joacă vântul prin florile plăpânde,
Ele plutesc prin cerul crud şi matinal.
Robiţi pe uliţă de întuneric,
Uscaţi pe coajă ca nişte moşnegi,
Salcâmii port pe frunţi, ca nişte regi,
Coroană albă mirosind feeric.
Prin toţi copacii vremii de acum -
Mai noduroşi, bătrâni sau doar smicele -
Se ghemuiesc mugurii verzi ori floricele
Ce supun lumea sub o vrajă de parfum.
Azi primăvara e abia ajunsă.
Tărâmurile noastre încă o descopăr.
Că de la pom, la firul singuratic de izvor,
În toate-a stat vreme de-un an ascunsă.
©V. Mihă
