ne trece timpul

Ne trece timpul,
în timpul merelor care se coc,
în timpul strugurilor care nu mai au loc
alături, pe ciorchine.

Ne trece timpul, draga mea,
al meu cu tine.

În dup-amiezile de toamnă
cu nori sfătuitori
și fluturi călători,
târzii, noi îi privim.

Ne trece timpul, doamnă,
al meu ție.

Trece-va timp, iubito.
Trece-va pe pământ,
trece-va-n noi, trece-va-n gând.
Și sus, cocorii trece-vor și ei.

Ne trece timpul, Evo,
al meu când?!

Cu brâul lung, de echinox
ne învelește seara.
Apusul e ca para,
și stele roi clipesc.

Ne trece timpul, ne-a trecut deja,
iubito, Eva, doamnă, draga mea.




©V. Mihă